Opera Națională Română din Cluj-Napoca

Opera Națională Română din Cluj-Napoca, prima instituție lirică a țării și una dintre cele mai emblematice din Europa, a luat ființă la 18 septembrie 1919, odată cu Teatrul Național clujean și Conservatorul de Muzică. Sub conducerea unor personalități artistice de renume, precum tenorul Constantin Pavel, dirijorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu, baritonul de faimă mondială Dimitrie Popovici-Bayreuth, au fost depășite în decurs de câteva luni dificultățile legate de alcătuirea efectivă a unui ansamblu de operă. Primele reprezentații au constat în două concerte simfonice la datele de 13 și 14 mai 1920, sub conducerea dirijorului ceh Oskar Nebdal.

Spectacolul inaugural al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca a avut loc la 25 mai 1920, cu grandioasa operă AIDA de Giuseppe Verdi, interpretată în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică semnată de primul director al instituției – Constantin Pavel, cel care a fost și primul interpret al rolului Radames. Este impresionantă activitatea noii Opere chiar din primele două stagiuni, 1919-1920 și 1920-1921, totalizând 99 de reprezentații cu operele Aida de Verdi, Faust de Gounod, Madama Butterfly de Puccini, Luceafărul de N. Bretan, Cavalleria Rusticana de Mascagni, Tannhäuser de Wagner și 15 concerte simfonice susținute de Orchestra Operei Naționale din Cluj, după cum menționează afișele păstrate în arhiva Operei.

Distincția teatrului liric clujean transcende arta lirică și este dată, totodată, și de stilul arhitectural al acestuia. Clădirea Operei a fost construită la începutul secolului al XX-lea, între anii 1904 -1906, de către firma vieneză de renume mondial Fellner & Helmer, specializată în proiectarea și construirea de teatre de operă în stil arhitectural secesionist ușor barochizant, foarte asemănător celorlalte 48 de teatre europene construite de firma vieneză și unic în România.

Prestigiul teatrului liric clujean a fost purtat și peste hotare, datorită numeroaselor turnee internaționale și valorii soliștilor formați la Cluj și deveniți nume de rezonanță universală, precum : Angela Gheorghiu, Alexandru Agache, Carmen Oprișanu, Simona Noja, Nicoleta Ardelean, George Petean, Tatiana Lisnic, Marian Pop, Anita Hartig, Adrian Sâmpetrean, Bálint Szabó.

De la înființare și până în prezent, pe scena Operei Naționale Române din Cluj-Napoca au fost prezentate peste două sute de titluri de operă, operetă și balet din repertoriul universal, demonstrând o largă deschidere spre toate școlile și stilurile. Pe această scenă au fost jucate peste patruzeci de creații românești – multe în premieră absolută – culminând cu Oedip de George Enescu, Meșterul Manole de Sigismund Toduță sau baletul cu cor Luceafărul de Ziuă de Tudor Jarda.

Opera Națională Română din Cluj-Napoca este o instituție culturală de rang european, afirmată drept contributor valoros al culturii române și scenă care a susținut și promovat o întreagă galerie de artiști de excepție, ce au dezvoltat ulterior cariere de notorietate și apreciere universală. Ea se regăsește în rândul principalilor promotori ai valorilor lirice și coregrafice universale, realizând producții artistice valoroase, de adresabilitate locală, regională, națională și internațională, în beneficiul iubitorilor genului şi publicului în general. Excelența artistică este chintesența misiunii acestei instituții, urmată și împărtășită cu mândrie de fiecare dintre cei treizeci și patru de directori care au preluat conducerea teatrului liric clujean, de la înființarea sa și până în prezent.

Adulții cu handicap (dețin certificat de handicap) beneficiază de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice și sportive. (L448/2006).

Pentru mai multe detalii, regulament și participare la spectacole/evenimente vă rugăm să contactați Opera Națională Română din Cluj-Napoca.